Chevrolet 100 de ani: modelul Camaro

Cred că am descoperit, cu totul întâmplător, remediul suprem pentru mahmureala de dimineaţă. Sau, pentru cei care nu au dat “like” lui Bahus, cea mai rapidă metodă de a sări din stadiul de legumă proaspăt trezită, în cel de cel mai alert dintre pământeni. Culmea, nu presupune reţete contrafăcute, ci doar un Camaro la micul dejun. Atât şi nimic mai mult.
Schema funcţionează, chiar şi la mine, care nu sunt un fan declarat al motoarelor V8 aspirate de 6.162 cmc şi 432 de cai putere (pentru varianta cu transmisie automată: “doar” 405 cai putere), care sunt născute peste ocean şi dau din fund pe drumurile europene.

Însă efectul este garantat. Bolboroselile eşapamentului, răgetul motorului, cele 5,4 secunde pâna la 100km/h - toate astea au darul să trezească la viaţă şi un faraon mort de 3.000 de ani. După ce trece acest prim efect afrodisiac, începi să te uiţi cu un ochi critic şi pe la detalii: o timonerie dubioasă, cam imprecisă, cu care trebuie să te obişnuieşti repejor. Nişte sunete la fel de necuvenite şi conclănitoare pe la cardan, şi poate nişte materiale care meritau puţin mai multă atenţie. Dar nu poţi să nu apreciezi suspensia care a fost special reglată pentru clientul din Europa. Pont gratuit celor care îşi aduc maşini în container din SUA: tipilor, terminaţi cu asta, pentru că diferenţele tehnice sunt majore, şi s-ar putea să nu merite să mai faceţi genul ăsta de afaceri.

Din fericire, motorul a rămas neschimbat, şi livrează putere la orice apăsare pe acceleraţie. De altfel, nici nu are încotro, pentru că aşa-i dictează cuplul de 569 Nm. Treptele cutiei de viteză sunt etaşate atât de luuuuuung, încât poţi să mergi la 50 km/h atât cu prima viteză cât şi cu a şasea. 

Cât consumă? Păi depinde cum mergi. Un şofer cuminte care profită de toată această putere până la atingerea vitezei legale, se duce acasă cu un consum mediu de 12 litri/100 km. Un apucat care nu vrea să moară de moarte bună, poate ridica cifra asta pâna la 25 litri/ 100 km, şi asta fără să depună un efort prea mare.

Cine va cumpăra această maşină? Cei care caută atenţia, cei care vor să iasă în evidenţă şi cei care insistă să cumpere cei mai mulţi cai putere cu cei mai puţini bani posibili. Ei bine, Camaro, fie el cabrio sau coupe, cu transmisie automată sau manuală, negru sau galben, îndeplineşte toate chestiile astea. Şi în plus, să nu uităm, îţi dă trezirea într-unul dintre cele mai plăcute moduri.
Iată de ce, din întrega petrecere pe care Chevrolet a dat-o cu ocazia celor 100 de ani de existenţă, consider Camaro ca fiind felul principal.

Iar ca digestiv, am încercat noul Cruze, disponibil acum şi cu o caroserie hatchback. Nici că se putea găsi o soluţie mai bună pentru liniştit bătăile inimii date de vărul Camaro. Ca să mai şterg din păcate, m-am înfipt la volanul unui diesel de 2.litri şi 163 de cai putere care, împreună cu transmisia automată, mi-au cerut doar 5,9 litri /100 km (regim mixt). În plus, liniştea habitaclului şi uşurinţa în manevrare, au avut darul de a mă readuce cu picioarele pe pământ, după experienţa extrasenzorială de dinainte.

Pentru că orice petrecere durează trei zile şi trei nopţi, am păstrat pentru mâine desertul: Aveo 1.3 diesel. Altă mâncare de peşte. Pardon, parcă am zis că este desert. Şi parcă eram şi vegetarian